sâmbătă, 1 ianuarie 2011

2010? review

s-a dus şi 2010…
ce pot spune despre acest an?
Probabil cel mai greu din ce am trăit până acum. Am trecut prin nişte încercări dificile la care am făcut faţă cu ajutorul celor dragi mie. Mi-am adus aminte că am voinţă şi am depăşit nişte impasuri ca nişte porţi ale infernului. Le spun porţi şi nu trepte pentru că nu am urcat dar nici nu am coborât.
Cel mai urât lucru pe care l-am suportat a fost trădarea, pe care, se pare că nu prea o suport. Camaradul cu care stăteam spate în spate la rele şi faţă în faţă la bune m-a înşelat şi m-a minţit cunoscând credinţa mea şi ştiind că poate să facă orice în spatele meu fără umbra îndoielii. M-a afectat foarte rău şi cred cu tărie în explicaţiile potrivit cărora proverbul „ce nu te omoară, te întăreşte” sau „orice şut în cur e un pas înainte” sunt nişte prostii. Rănile ce le lasă traumele „a ceea ce nu te omoară” sau „şutului” lasă nişte cicatrici care nu se vor mai vindeca vreodată. Nu vreau să fiu patetic dar există oameni ce calcă pe cadavre căutând cu disperare orgasmul fizic şi fericirea forţată.
Cel de-al doilea lucru rău e să fii înştiinţat pe 1 decembrie că rămâi fără job începând cu 15 ale lunii, când şansele să-ţi găseşti ceva rezonabil, adică să-ţi asiguri subzistenţa, că nu îndrăznesc să sper la mai mult, sunt egale cu zero…
Cel de-al treilea, ca o consecinţă a celui de-al doilea, e că sunt la un pas de a rata continuarea şcolii pe care am început-o anul trecut, din lipsa banilor. E cel mai grav lucru ce mi s-ar putea întâmpla…
Aş putea să mai adaug şi alte întâmplari rele dar nu vreau să fiu cârcotaş; ar părea nesemnificative.

Lucruri bune?
Am terminat anul I cu rezultate bunicele, chiar dacă am avut două restanţe.
Busse s-a căsătorit cu Ada după 8 ani de convieţuit.
Am dat jos mai mult de 20 kg, iar lumea din jurul meu se minunează de viteza şi voinţa de care dau dovadă. Bucuria mea a fost să constat că haine abandonate că nu mai încăpeam în ele acum îmi sunt largi, nici nu am avut ocazia să mă bucur la momentul potrivit că încap în ele iar! Slăbitul merge însă, mână în mână cu lipsa alcoolului, iar aici am rezolvat în stilul meu caracteristic: tăiete complet! Şi probabil definitiv… de fapt am băut în ziua de Crăciun un pahar de vin alb, iar de reveillon o sticlă de cabernet sauvignon, dar acum gata!
Aş fi vrut să tac dar nu pot… am cunoscut pe cineva foarte plăcut şi compatibil, însă situaţia mea materială încă nu-mi permite să transform întâlnirea într-o relaţie…
Mai adaug că mi-e destul de frică să nu stric o jucărie pe care nu ştiu s-o asamblez şi parcă nici nu găsesc tubul cu lipici… dar i-am citit instrucţiunile şi mi-o doresc enorm.
Cam asta ar fi…
A! uitasem… am făcut un set complet de analize şi sunt sănătos aşa cum mă ştiam… cu o mică excepţie, moştenesc una din bolile lu’ tata, dar mi-a zis doctoriţa că dacă am luat-o din pripă, cu 20 de ani înaintea lu’ tata, o voi ţine sub control şi n-o să mă răpună…

Ce vreau de la 2011?
O să le pun în ordinea priorităţilor cronologice:
În primul rând un job ca să poci supravieţui fără ajutor, de unul singur. Sau potu’ ăl mare la loto, deşi n-am avut cu ce juca…
Vreau să pornesc la drum cu ea. De tot!
Trebuie să găsesc o soluţie să nu renunţ la şcoală. Chiar dacă ajung să fac lucruri neortodoxe!
Să mai dau jos ca la fo’ 20-25 de kile…
Să-mi iau bicicletă şi să încep să mă mişc. Sunt invitat la sală de doi amici dar nu prea e genul meu…
Să nu mă mai tund tot anul. (oare să mă bărbieresc?)
Ar mai fi ceva, dar asta nu spui!

La mulţi ani!

Niciun comentariu: