După mărţişoare

Azi am fost să cumpăr mărţişoare.
Aveam un ultimatum prin care mi se interzicea să mai ajung şi anul acesta acasă fără micul dar vestitor al primăverii… De-a lungul timpului mai cumpărasem eu zambile sau ghiocei ca să scap ieftin cu scuza că sunt flori naturale. Alte dăţi confecţionasem împreună cu tata mici mărţişoare fabricate din monede de argint pe care le decupasem cu stângăcie deoarece nu le prea aveam cu arta… le mai ciocănisem noi niţel şi le mai luasem din pilă dar se vedea de pe Lună că nu sunt manufacturate de BVLGARI…
Aşa urâte cum sunt, sunt păstrate cu sfinţenie da mama şi Caisa, ambele ştiind exact anul şi detaliile fabricaţiei. În procesul de fabricaţie a avut un rol deloc neglijabil prietenul tatei, Dan Drăguş.
În piaţă iau tarabele la rând… după nimicurile obişnuite observ tot felul de kitch-uri care mai de care… erau nişte colivii cu un păsăroi, din lemn şi fulgi coloraţi mai ţipător decât la bâlci, înăuntru care cânta a jelanie, a pagubă, o jucărie chinezească de 2 bani… ar mai fi fost jucării de pluş cu maşinuţe care vorbeau sau mişcau. Icoane sau alte obiecte de cult create dintr-o presă în China unde aceste obiecte sunt fabricate aşa cum noi fabricăm prezervativele… ştanţele cu care au fost presate erau uzate rău aşa încât produsul era cu bavuri şi cu detaliile estompate… nişte fluturi tip broşă din sârme şi ceva răşină absolut odioşi, coşari de mucava la 1 leu bucata, alte tone de ministatuete turnate din răşină de toată jalea, rame de tablouri din plexiglas, ieftinăciune gravă… te ia sila, nu ai ce alege…
Începi să scazi standardele dar cât poţi scădea?...
La un anumit moment mi-a venit să cumpăr nişte şnururi ca să faca cadou simbolul şi să scap de calvar. Acasă nu mai aveam din ce meşteri un mărţişor, deşi mă cam frigeau palmele…
La unul, la o tarabă, erau nişte statuete şi nişte pandantive din jad sau onix, vă daţi seama, de cea mai proastă calitate… măcar nu erau răşină sau plastic… omul mai avea nişte bucăţi de sticlă în interiorul cărora păreau a fi nişte flori de mină dar mie mi se păreau îndoielnice. O doamnă genul flower-power cam la doi poli jumate şi le cam dorea…
Într-o cutie erau nişte figurine din piatră verzuie dăltuite cu destulă stângăcie, aşa încât era destul de greu să-ţi dai seama ce sunt, după ce scormonesc niţel îl întreb de om dacă există elefănţei. Ăla era destul de absorbit de negocierea cu doamna cu bucăţile alea de sticlă şi îmi zice într-o doară: „da ce domne elefantu e zodie?” Aha, îmi zic, deci lighioanele din cutie erau zodii. Chinezeşti probabil…
În fine găsesc un elefănţel verzui din ceva onix de mâna a şaptea dar mai mărişor, cam cât o cutie de chibrituri. Elefănţelul stă cu trompa în sus…
În acel moment lângă tarabă apare o doamnă sărită de 65 de anişori care mă vede cu elefănţelul în mână. Mă atacă direct:
„aha, ia uite-l cum stă” şi face un gest sugestiv cu un deget prin aer… unii chicotesc, iar babeta râde satisfăcută… mă enervez lejer din cauză că elefănţelul era pentru mama, iar gluma de autobază nu-şi avea locul şi zic:
„cum v-or veni glumele astea cu conotaţii sexuale…” baba:
„păi siiigur, că voi, bărbaţii, vă gândiţi la altceva!… eheee!” eu intru în joc:
„doamnă, să fiu sincer, când vă văd, mă gândesc sigur la altceva” cocoana face ochii rotunzi la mine… şi adaug:
„elefantul e pentru mama, dar puteţi întreba, poate vânzătorul are ceva faluşi, se sculptează de câteva milenii, nu vă jenaţi…”
mă mai bag pe la alte tarabe…
jale!
Găsesc câteva tarabe cu argintărie… marfă poansonată cu 925, argint de argint, metal nobil, dar infect executate…
În afară de nişte coşari şi ceva trifoi cu patru foi, nimic…
O ţigancă cu o tarabă plină de argintărie drăguţă cu cruciuliţe, iconiţe mă îmboldea cu preţurile ei… nu era cazul… chit că era ochioasă…
Mărţişorul e un ritual păgân, precreştin…
Hai să caut simboluri… pisici… felinare… sau alte drăcii să simbolizeze simbolu…
Am găsit o rândunică frumoasă, o pisică cu papion şi un coşar grăbit… cu chiu cu vai…

Acu, sper să le placă şi fetelor pentru care le-am luat…

Interlopi şi badigarji. Cu miliţieni în coadă!

Consoarta mea vine amuzată acasă sâmbătă seara în urma unei tentative nereuşite de a da o tură prin mall în compania unei prietene. Acilişa în Drumul Taberei lângă noi…
Îmi povesteşte că lumea în acel moment era evacuată de haidamacii ăia de la badigarji.
Care, fireşte, nu dădeau expilcaţii… ea întreabă dacă e iar povestea eternă cu bomba din pivniţă, iar ăia zic că nu… Păi şi dacă nu e bombă atunci e incendiu? (deşi nu se vedeau nici flăcări, nici pompierii…). Nu doamnă, nu e incendiu, reuşeşete să gângăvească dulapul…
Atunci, ce dracu e? ce aşa mare pericol e de evacuaţi lumea?
Cum, cu dihania nu se mai putea vorbi, deoarece i se treminase vocabularul şi puterea de a se concentra asupra acestei discuţii ea a întrebat nişte copchilandri care ieşeau amuzaţi de evacuare şi nicidecum îngroziţi aşa cum le-ar sta bine unor evacuaţi serioşi.
Un flăcăiaş, licean probabil, i-a povestit că s-au încăierat unii dar că el nu a văzut nimic, că era la alt etaj şi nici el nu înţelege de ce atâta gălăgie…
Deci, nici vorbă de scandal adevărat cu miniarmate ci doar abuzul unei firme de a evacua clienţii dintr-o incintă ca Mall-ul după bunul plac! Şi de a crea un subiect de presă.
Grav este că în loc să ţină în mână un miniscandal creat de câţiva băieţi de cartier ei au creat panica ce ar fi putut duce la o catastrofă.
Întâmplător soaţa mea era în zona unde încă se găseau potenţialii scandalagii şi i-a observat… erau obişnuiţii smardoi care stau numai în turmă, luaţi la bucată sunt vax…
S-a uşchit la repezeală de acolo că de bine nu ar fi putut fi…
Asta este relatarea ei în care am încredere maximă… a fost o bătaie între unii dar pentru asta nu se evacuează un loc cu mii de clienţi…

Firma de badigarji în loc să izoleze şi să ascundă incidentul a procedat exact pe dos, şi-au chemat întăriri în loc să cheme jăndarii, ca să poată riposta atacului interlopilor.
După ce am văzut azi la tv şi din reacţia miliţiei şi a justiţiei e greu să-ţi dai seama care erau interlopii şi care badigarjii acolo. Toţi erau o apă şi-un pământ numai că pe unii scria BGS.
Ca patron de magazin în Mall ajungi să te distrezi cu găştile: fie nu dai taxa de protecţie jmekerilor din zonă şi plăteşti EXACT ACEEAŞI TAXĂ dar legal la BGS, fie invers…
De dat, tot dai, teteo!

După toată buluceala asta s-a vărsat niţel sânge, nimic serios, atât cât să se vadă bine la tv. Sângele e al lor, între ei! Un pas prudent şi isteţ al miliţiei… dacă o fi fost făcut din isteţime… nişte ofiţeraşi ar putea fi băgaţi pe blat la înaintare ca să-i întărîte mai tare, iar la următoarea tăvăleală să moară câţiva din ambele tabere dar obligatoriu un şef dintr-una din tabere. Răzbunările vor fi crâncene, iar ei o vor mierli unul câte unul. Miliţia, la un moment dat ar pune laba pe toată activitatea. ăsta e un model tipic al poliţiei americane.
Nimeni nu este arestat. Toţi sunt cercetaţi în stare de libertate deoarece nu ei au fost cei care au atacat.
Miliţia sectorului 6 nu cred că ştie unde e Plaza Mall, sau dacă ştie, înseamnă că e teritoriu perticular unde ea nu are acces. Şi e şi atât de anesteziată sau proastă că nu-i încaieră între ei serios… aşa i-ar mai împuţina pe cale naturală…

despre poliţie (vai de mama ei!)

După moartea handbalistului român asasinat mişeleşte de ţiganii ăia in Ungaria am văzut la tv că „rendorseg” adicătelea poliţia ungurească a pus laba în doi timpi şi trei mişcări pe ei. Chiar dacă extrădarea ălora capturaţi în Austria va mai dura, iar ăllalt care s-a dus cu pantalonii maro şi cu avocatul la înaintare, soarta lor pare pecetluită… La atitudinea pe care a avut-o populaţia ungurească probabil că e mult mai bine ca ucigaşii să stea la poliţie sau la bulău. Probabil că dacă i-ar fi prins poporul, acum erau morţi şi ei. Ţiganii au mai făcut o gafă gravă: au mutilat un sârb… Sârbii sunt oameni corecţi dar aprigi şi răzbunători. Şi foarte cruzi! Cea mai bună variantă pentru criminali e să stea la adăpostul poliţiei sau justiţiei ungureşti până timpul vindecă rănile opiniei publice locale sau, mai important, ale tatălui sârbului măcelărit, care, şi mai mult, deţine o mică armată de veterani, care cu ani în urmă, s-a luptat (atât cât au putut) cu americanii. Şi nu au fost învinşi!

În România, cam în aceeaşi perioadă, dispar arme de asalt, şi nu glumesc. Cu o mitralieră de companie bine plasată şi alţi câţiva trăgători specialişti cu akm-urile, desantaţi din 3-4 taxiuri în maxim o juma de oră scăpăm de de tot amarul ăla de colonei burtoşi şi inutili care populează miliţia capitalei şi igp-ul…

În România, cam tot atunci altul(alţii) trage la pistoale în centrul Braşovului cam cum trăgea Mărgelatu în Drumul Oaselor. Jefuieşte o casă de schimb… Maestrul Florin Piersic juca un rol, ăia la Braşov au băgat oameni în pământ!

La Cluj au apărut Butch Cassidy şi Sundance Kid şi au jefuit o bancă, şi să fiu al dracului, dacă nu doar caii le lipseau, lăsaţi la intrarea în bancă…
Portretele lor robot indicate azi de miliţie zic că au fost doi inşi înalţi, bine făcuţi, antrenaţi, frumoşi, specialişti…
E clar! Erau Paul Newman şi Robert Redford, ce dracu e aşa de greu de priceput?

În cele 3 situaţii expuse mai sus nu auzim decât bălmăjeli şi bâlbâieli miliţieneşti.
Poliţia noastră e impotentă şi inutilă. Nicio arestare! Nici un corp delict găsit!
Explicaţii savante. Legislaţii. Alte prostii! Noi suntem idioţi că nu înţelegem cu cât profesionalism îşi fac ei treaba… nu avem răbdare să se termine anchetele pe care le fac ei…

Povestea asta a fost răsdiscutată şi nu vreau să mai insist.

Preşedintele a zis că mai trebuie cam 2.000 de miliţieni noi-angajaţi…
Ţara e sărăcită de guvernul tăriceanu, suntem pe butuci!
Criza e criză!
Noi, contribuabilii mai suntem o mână, până ne uşchim şi noi la căpşuni sau ne apucăm de afaceri subterane, fără contribuţii la stat…
Miliţienii ce vor fi angajaţi la plesneală, în grabă, vor fi nişte puştani cu diplome cumpărate de la srl-urile denumite „facultăţi particulare” deci altă trupă inutilă, bani aruncaţi…
Offffffff!

Umorul iernii româneşti

Ştirile meteo de alatăieri şi ieri (10 şi 11 februarie 2009) arătau că peste Românica va veni un val de frig care se va zborşi la cele cincisprezece-şaptesprezece grade de aprilie din uichendul trecut coborând pe la 2-3 grade… oricum, mult pentru februarie!…
Aşa a cam şi fost, dar azi 12 februarie ploaia rece din mai multe zone ale ţării a început să se prostească şi a dat-o-n zăpadă!
Na-ţi-o drace!
Pe Dealul Negru nebunie, trafic blocat, pe Valea Oltului la fel, prin Suceava alte şosele blocate. Peste tot şoferii vehiculelor grele şi în special nenorociţii de şoferi de tir rămâneau înţepeniţi în „nămeţi de 5 centimetri” aşa cum sugerau posturile panicarde de radio…
Venind pe DN1 dinspre Câmpina spre Ploieşti, în jur de ora 15, am văzut gonind pe sens opus, spre munte, vreo 10-12 basculante grele cu lamă din aia mare de zăpadă… lăudabilă iniţiativa patronilor de a la trimite încolo, însă până ajung la Suceava vine primăvara şi se dovedeşte că s-a ars motorina degeaba…

Autorităţile au zbierat nu se aşteptau la aşa ceva datorită prognozelor meteo primăvăratice… neinformaţi fiind de autorităţile meteo… aşa că autorităţile de deszăpezire probabil că nu vedeau că afară ninge şi fiind neinformaţi…

Vinovaţii blocajelor sunt fără discuţie şoferii de tir care, ai dracului, cum aud la radio că e cald nu mai cară după ei tone de lanţuri, mii de saci de nisip, şi sute de lopeţi de deszăpezire să se descurce singuri…
Autorităţile care trebuiau să deszăpezească, sunt nevinovate, în general, la noi infrastructura e beton, numai că iarna ne ia pe nepregătite…

Şăful ţării iar a rânjit cu chelia astupată de un fes interlop, călare pe un snowmobil, că el are lopăţică, lanţuri şi săculeţ de nisip la loganu lui aeropurtat de cohortele de coloane oficiale. De ce n-o fi ieşit la dsesăpezire, să ajute traficul?... eu nu-l mai întreb anul acesta şi voi vota împotriva lui!